SCHEME CLASA VIII - 1

DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI

            Limite:

                        N şi E - Carpaţii Orientali

                        S- Carpaţii Meridionali

                        V- Munţii Apuseni

NV- Dealurile de Vest

            Caracteristici generale:

-                   este situată în partea central-nordică a României

-                   este un fost bazin tectonic (format prin scufundare lentă la peste 4 500 m la sfârşitul Cretacicului), ce prezintă un fundament carpatic acoperit cu o pătură grasă de sedimente, ridicată şi exondată la  începutul Cuaternarului ca urmare a ridicărilor din Carpaţi

-                   prezintă altitudini medii de 425 m

-                   cele mai mari altitudini se întâlnesc în E în dealul Becheci 1 080 m, dealul Firţuş 1 060 m,

-                   altitudinile scad dinspre N şi S către centru unde pe valea Mureşului nu depăşesc 250 m, dar şi de la E către V

-                   întreaga unitate de relief este înclinată de la E şi NE către V şi SV

-                   ca forme de relief caracteristice apar: interfluviile largi, văile largi cu terase şi lunci, depresiuni numeroase (mai ales în zonele marginale la contactul cu munţii), cueste, domuri (în care se găsesc zăcăminte de gaze naturale-cele mai pure din lume 99,99% metan), cute diapire (cu zăcămite de sare aflate în exploatare), versanţi afectaţi de alunecări de teren, etc.

-                   din punct de vedere geologic, al reliefului şi altitudinii pot fi împărţiţi în două zone

1.    Zona marginală– situată pe laturile de E, S şi V ale depresiunii, este formată în E din două aliniamente de depresiuni şi dealuri de tip subcarpatic , iar în V şi S din culoare largi şi depresiuni de contact

2.    Zona centrală - numită şi Podişul Transilvaniei, o regiune tipică de podiş formată din mai multe subdiviziuni

Cuprinde:

1.       Zona marginală: Vestică şi Sudică: Dep. Almaş, Dep. Huedin, Culoarul Turda-Alba Iulia (drenată de Mureş), Dep. Făgăraş (drenată de Olt), Dep. Sibiului (drenat de Cibin), Dealul Măhăceni, Dealul Feleacului;

Estică  (mai este cunoscută şi sub numele de Subcarpaţii Transilvaniei): depresiuni: Odorhei, Sovata (Praid), Bistriţa , Dumitra, Lăpuşului

- dealuri: Firţuş, Becheci (1080m), Culmea Brezei;

2.       Zona centrală-Podişul Transilvaniei

Cuprinde trei sectoare caracteristice:

a. Podişul Someşelor    - situat la N de valea celor două Someşe

- are altitudini medii de 600 m

- aici se află o zonă de legătură între Carpaţii Orientali şi Carpaţii Occidentali numită „jugul intracarpatic” formată din Dealul Prisnel, Dealul Preluca şi Dealul Mare + Munţii Meseş

                       b. Câmpia Transilvaniei             - situată între văile celor două Someşe şi Mureş

        - prezintă altitudini medii reduse 450-550 m

- este alcătuită din argile şi marne, ceea ce explică numeroasele alunecări de teren

- frecvent apare relieful de domuri, unde se găsesc zăcămintele de gaze naturale

- văile râurilor sunt largi şi mlăştinoase

- poartă această denumire nu datorită aspectului reliefului (în cea mai mare parte colinar), ci datorită utilizării agricole intense, culturile agricole ocupând suprafeţe extinse

       c. Podişul Târnavelor    - situat la S de valea Mureşului

        - altitudinile cresc de la SV la E

        -       şi aici apar domurile gazeifere

                       - caracteristice sunt culoarele de vale largi: Mureş, Târnave

- în funcţie de altitudine se divide în trei subunităţi caracteristice: Podişul Târnavei Mici, Podişul Hârtibaciu şi Podişul Secaşelor

 

SUBCARPAŢII

          Limite:    N – valea Moldovei

                        V – valea Motrului

          Caracteristici generale

-       reprezintă o unitate de tranziţie între Carpaţi şi unităţile de relief exterioare acestora

-       se aseamănă cu Carpaţii datorită genezei şi structurii geologice dar şi cu regiunile exterioare prin formele de relief şi altitudini

-       prezintă altitudini cuprinse între 300-1 000  m

-       altitudinile maxime se întâlnesc în Dealul Chiciora  1 218 m şi Măgura Măţău-1 018 m

-       sunt alcătuiţi din roci sedimentare friabile situate în structuri cutate (anticlinale şi sinclinale) precum: argile, marne, nisipuri, pietrişuri şi conglomerate

-       s-au format în ultimele faze ale orogenezei alpine , ca răspuns la ridicările care au avut loc în Carpaţi

-       relieful este format, în general, din două aliniamente de depresiuni (submontane şi intracolinare) închise de două aliniamente de dealuri de tip subcarpatic (interne şi externe) excepţie făcând Subcarpaţii Moldovei care sunt alcătuiţi dintr-un singur şir de depresiuni şi dealuri de tip subcarpatic

-       în funcţie de poziţie, structură geologică şi forme de relief se împart în trei sectoare distincte

1.      SUBCARPAŢII MOLDOVEI

Limite:      - N-valea Moldovei

  - E-Podişul Moldovei (prin intermediul Culoarului Siretului)

- S- valea Trotuşului

-V- Carpaţii Orientali (Grupa centrală)

Caractere generale:

              - reprezintă o unitate de tranziţie între Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali şi Podişul Moldovei

              - sunt alcătuiţi din roci friabile ceea ce explică numeroasele alunecări de teren şi procesele de versant

-s-au format prin cutare

-faţă de celelalte sectoare subcarpatice sunt formaţi dintr-un singur şir de depresiuni şi dealuri de tip subcarpatic

-dealurile sunt dispuse oblic pe culmile montane închizând la E depresiunile

Cuprind:

- Depresiunea Neamţ-situată pe râul Neamţ (Ozana) - închisă de Culmea Pleşu (911 m) şi Dealul Runcu

- Depresiunea Cracău-Bistriţa – situată pe Bistriţa- închisă de Dealul Corni

- Depresiunea Tazlău – Caşin – situată pa Trotuş - închisă de Culmea Pietricica

2.      SUBCARPAŢII CURBURII

Limite:            - N-valea Trotuşului, Carpaţii de Curbură şi Carpaţii Meridionali (Grupa Bucegilor)

  - E şi S - Câmpia Română (cu care intră în contact direct)

  - V- valea Dâmboviţei

Caractere generale:

- reprezintă o unitate de tranziţie Între Carpaţii Curburii şi Meridionali şi respectiv Câmpia Română

- intră în contact direct cu  Câmpia Română

- prezintă cele mai mari altitudini medii dintre toate sectoarele subcarpatice 700-800 m

- altitudinea maximă este de 996 m în Măgura Odobeştilor

- reprezintă sectorul cu cea mai mare lăţime

- reprezintă cel mai complex sector subcarpatic, datorită pătrunderii unor pinteni montani alcătuiţi din fliş, dinspre Carpaţii Curburii, care întrerup paralelismul depresiunilor şi dealurilor (Pintenul Ivăneţu)

- relieful se prezintă sub forma a cel puţin două aliniamente de depresiuni (submontane şi intracolinare) şi două aliniamente de dealuri de tip subcarpatic

- în Depresiunea Policiori – Pâclele apare un fenomen foarte rar întâlnit „vulcanii noroioşi”

-  Depresiuni submontane: Depresiunea Soveja, Depresiunea Vrancei, Depresiunea Câmpina,  Depresiunea Pucioasa

-  Dealuri interne: Dealurile Ouşoru,  Răchiţaş, Răiuţu, Bisoca, Pintenul Ivăneţu

-  Depresiuni intracolinare: Depresiunea Policiori-Pâclele, Depresiunea Dumitreşti, Depresiunea Vidra, Depresiunea Mera,

-  Dealuri externe: Măgura Odobeştilor, Dealul Deleanu, Dealurile Ciolanu şi Dealul Mare-Istriţa

3.      SUBCARPAŢII GETICI

Limite:            - N –Carpaţii Meridionali

  - E- valea Dâmboviţei

              - S –Podişul Getic (de care delimitare este greoaie datorită continuităţii cuverturii de „pietrişuri de Cândeşti)

              -V –valea Motrului

Caractere generale:

  - prezintă complexitate redusă, fiind formaţi în cea mai mare parte din două aliniamente de depresiuni (submontane şi intracolinare) şi dealuri subcarpatice paralele cu culmile muntoase, orientate pe direcţie E-V (în zona văii Argeşului şi Oltului aceste dealuri se mai numesc „muscele”)

- prezintă cele mai  mici altitudini medii dar include altitudinile maxime din Subcarpaţi, Dealul Chiciora  (1218 m şi Măgura Măţău (1018 m)

- sunt strânşi legaţi de Podişul Getic, delimitarea fiind greoaie

- altitudinile scad de la N spre S

Cuprind:

- Depresiuni submontane: Depr. Baia de Aramă, Depr. Tismana, Depr. Novaci, Depr. Horezu, Depr. Câmpulung

-  Dealuri interne: Dealurile Olteţului, Dealul Chiciora, Măgura Măţău

-  Depresiuni intracolinare: Depr. Curtea de Argeş, Depr. Târgu Jiu - Câmpu Mare

-    Dealuri externe: Dealul Negru, Dealul Bran (333m)

PODIŞUL MEHEDINŢI

            Limite:

                        N-Carpaţii Meridionali

                        E-valea Motrului

                        S-podişul Getic ( de care se delimitează prin depresiunea Severin şi Dealurile Coşuştei)

                        V-valea Dunării

            Caracteristici generale:

-       este o unitate de podiş unică în România deoarece se aseamănă cu Carpaţii după geneză, evoluţie şi alcătuire geologică

-       este alcătuit din calcare, gresii, marne

-       prezintă altitudini medii de 500-600 m

-       eroziunea este intensă , unitatea fiind intens fragmentată de văi adânci

-       relieful se prezintă sub forma unor platouri  extinse şi culmi înalte calcaroase care au favorizat dezvoltarea reliefului carstic (poduri naturale, chei peşteri, sohodoluri, etc.)

-       prezintă influenţe climatice submediteraneene, care au favorizat dezvoltarea unor specii vegetale adaptate acestor condiţii (liliac, castan comestibil)

-       pădurile au fost înlocuite în mare parte cu livezi şi păşuni

PODIŞUL GETIC (Piemontul Getic)

            Limite:

                        N-Subcarpaţii  Getici

                        E-valea Dâmboviţei

                        S-Câmpia Română

                        V-Podişul Mehedinţi şi valea Dunării (Culoarul depresionar Drobeta-Coşuştea)

            Caracteristici generale:

-       fundamentul este de tip carpatic, peste care s-au depus depozite sedimentare: nisipuri, pietrişuri, argile

-       la contactul cu Subcarpaţii Getici apare o cuvertură de pietrişuri caracteristice, numite „pietrişuri de Cândeşti”, care îngreunează delimitarea exactă a celor două unităţi de relief

-       altitudinile scad de la N (700-500 m) spre S (300-200 m) , şi de la E spre V( fiind mai înalt la este de valea Oltului

-       relieful este aplecat către S, fiind format din interfluvii prelungi şi văi cu versanţii abrupţi, afectaţi de torenţialitate  şi alunecări de teren

-       interfluviile sunt formate prin înmănuncherea unor culmi deluroase prelungi

-       văile se adună în mănunchi pe Jiu la Filiaşi, iar pe Argeş la Piteşti

-       pădurile de foiase iniţiale se mai păstrează pe mici suprafeţe pe versanţii văilor şi pe intrefluvii fiind înlocuite în mare parte cu culturi agricole

Cuprinde:

·         Platforma Strehaiei-situat între Dunăre şi Jiu

·         Platforma Jiului- între Jiu şi Gilort

·         Platforma Olteţului- între Gilort şi Olt

·         Platforma Cotmeana – între Olt şi Argeş

·         Platforma Argeşului – între Argeş şi Argeşel

·         Platforma Cândeşti – între Argeşel şi Dâmboviţa

ACTIUNE EDUCATIVA INTERESANTA - VOTATI

Stimati copii / parinti / colegi.
Va rog frumos sa intrati pe acest link si sa votati acesta activitate educativa foarte interesanta, desfasurata la Colegiul Tehnic Alexandru Ioan Cuza Suceava:

https://www.galatineretului.ro/membru/cuza-open-turneu-judetean-de-tenis/

Multumesc frumos.

Inspector scolar pentru Geografie - ISJ Suceava,

Profesor Geografie - Scoala Gimnaziala Nr. 4 Suceava

prof. dr. Nistor Bogdan

MODELE DE EXERCITII / ITEMI PENTRU CARPATI

I. EXERCITII / ITEMI DE ALEGERE

1. Romania are o suprafata totala de:   

 a)   238.428 km

b)       238.391 km

c)       236.391 km

2. Romania este situata la intersectia :

a)       paralelei de 45˚ latitudine nordica cu meridianul de 25˚ longitudine vestica

b)       paralelei de 45˚ latitudine sudica cu meridianul de 25˚ longitudine estica

c)       paralelei de 45˚ latitudine nordica cu meridianul de 25˚ longitudine estica

d)       paralelei de 45˚ longitudine estica cu meridianul de 25˚ latitudine estica

3. Meridianul de 25˚ longitudine estica ce trece prin mijlocul tarii noastre, arata ca aceasta se afla:

a)       mai aproape de extremitatea vestica a continentului

b)       la jumatatea distantei dintre extremitatile nordica si sudica ale continentului

c)       mai aproape de extremitatea sudica a continentului

d)       la jumatatea distantei dintre extremitatile vestica si estica ale continentului

4. Asezarea geografica a tarii este in raport de:

a)       meridiane

b)       paralele

c)       Oceanul Atlantic

d)       Unele elemente geografice

5. Tara noastra este situata in Europa mai aproape de:

a)       nord

b)       vest

c)       sud

d)       est

6. Romania se afla la distanta app. egala (2900 km) fata de:

a)       Oc. Atlantic, Oc. Inghetat (Arctic), M. Mediterana

b)       Oc. Atlantic, M-tii Ural, Oc. Inghetat (Arctic)

c)       Oc. Atlantic, M. Mediterana, M-tii Ural

d)       Oc. Atlantic, Marea Mediterana, Asia de Sud

7.  La nord România se învecineazã cu:

a. Bulgaria             c. Ucraina

b. Marea Neagrã   d. Ungaria

8. In partea de NV Romania se invecineaza cu:

a)       Bulgaria

b)       Rep. Moldova

c)       Ucraina

d)       Ungaria

9. In cea mai mare parte, granita cu Bulgaria este formatã de:

       a. Fluviul Dunãrea   c. Râul Prut

       b. Marea Neagrã     d. Râul Tisa

10. Romania este o tara dunareana pentru ca:

a)       pe teritoriul ei se afla Delta Dunarii

b)       Dunarea formeaza granita de sud in cea mai mare parte

c)       In sud se afla lunca Dunarii

d)       Dunarea aduna approape toate raurile tarii

11. Tara nostra este o tara pontica deoarece:

a)       este marginita de Dunare

b)       cuprinde M-tii Carpati

c)       se invecineaza cu M. Neagra

d)       este situata in sud-estul Europei

12. Explicati, pe scurt proportionalitatea reliefului României.

13. In cea mai mare parte, granita cu Bulgaria este formatã de:

a. Fluviul Dunãrea   c. Râul Prut

b. Marea Neagrã     d. Râul Tisa

14. Granita reprezentata partial de Dunare exista intre tara noastra si urmatoarele tari:

a)       Ucraina si Iugoslavia

b)       Bulgaria si Ungaria

c)       Ungaria si Iugoslavia

d)       Ucraina si Ungaria

15. Lantul muntos carpatic se desfasoara neintrerupt intre:

a)       granita de nord a tarii si Valea Prahovei

b)       Bazinul Vienei si Valea Timokului

c)       Granita de nord si Valea Timokului

d)       Bazinul Vienei si Defileul Dunarii

16. Muntii Carpati constituie o prelungire mai scurta a:

a)       Muntilor Dinarici

b)       Muntilor Stara Planina

c)       Muntilor Alpi

d)       Muntilor Pirinei

17. Altitudini mai mari de 2 500 m au Muntii:

a. Bihor  c. Ceahlãu

b. Ciucas         d. Fagaras

18 Cel de-al doilea varf ca inaltime din Romania se numeste:

a)       Negoiu

b)       Omu

c)       Parang

d)       Pietrosu

19. Relief carstic se formeaza pe rocile numite:

a)       argile

b)       calcare

c)       loess

d)       sisturi cristaline

20. Denumirea de Alpii     Transilvaniei a fost data:

a)       Carpatilor Orientali

b)       Carpatilor Meridionali

c)       Muntilor Banatului

d)       Muntilor Apuseni

21. Ca alcatuire petrografica, in estul Carpatilor Orientali sunt munti formati din:

a)       roci eruptive

b)       sisturi cristaline

c)       roci sedimentare cutate

d)       un mozaic petrografic

22. Carpatii Orientali se intind pe directie:

a)       N – S

b)       NE – SV

c)       E – V

d)       NV – SE

23. Cei mai inalti munti ai Carpatilor Orientali sunt:

a)       Calimani

b)       Ceahlau

c)       Rodnei

d)       Maramuresului

24. Cei mai inalti munti vulcanici din tara noastra sunt………………..

25. Carpatii Orientali depasesc 2000 m alt. in muntii:

a)       Calimai si Ciucas

b)       Rodnei si Ceahlau

c)       Calimani si Rodnei

d)       Maramuresului si Rodnei

 26. Lantul vulcanic din Carpatii Orientali reprezinta la nivelul Europei:

a)       cel mai inalt lant vulcanic

b)       cel mai lung lant vulcanic

c)       cel mai nou lant vulcanic

d)       cel mai vechi lant vulcanic

27. Muntii Os, Gutai, Tibles sunt situati:

a)       la vest de Depresiunea Giurgeu

b)       in estul grupei nordice a Carpatilor Orientali

c)       in vestul grupei nordice a Carpatilor Orientali

d)       in grupa centrala a Carpatilor Orientali

28. Pasul Prislop este situat intre :

a)       M-tii Rodnei si Maramuresului

b)       M-tii Rodnei si Tiblesului

c)       M-tii Rodnei si Bargaului

d)       M-tii Suhardului si Obcina Mare

29. Dintre pasurile enumerate, cea mai mare altitudine o are:
      a) Pasul Setref

      b) Pasul Sicas

      c) Pasul Tihuta

      d) Pasul Prislop

30.Cui apartin Muntii Gimalau si Rarau:

a)       Grupei centrale din Carpatii Orientali (sirul central)

b)       Grupei centrale din Carpatii Orientali (partea estica)

c)       Grupei nordice din Carpatii Orientali

d)       Grupei sudice din Carpatii Orientali

31.In raport de care vai transversale se divid Carpatii Meridionali in patru grupe:

a)       Olt, Jiu, Dambovita

b)       Olt, Jiu, Timis-Cerna, Arges

c)       Prahova, Olt, Mures, Somes

d)       Prahova, Olt, Jiu, Bistrita

32. M-tii Calimani sunt despartiti de M-tii Gurghiului prin:

a)       Valea Oltului

b)       Valea Somesului

c)       Valea Bistritei

d)       Valea Muresului

33. Muntii vulcanici din grupa centrala a Carpatilor Orientali sunt:

a)       Calimani si Harghita

b)       Giurgeu si Ciomatu

c)       Tibles si Gurghiu

d)       Harghita si Ciucului

34. Din M-tii Moldovei fac parte:

a)       M-tii Vrancei si Baraolt

b)       M-tii Bistritei si Tarcaului

c)       M-tii Ciucasului si Ceahlau

d)       M-tii Bargaului si Giurgeului

35. Asociati corect sirurilor de culmi A –C ale Muntilor Moldovei unitatile montane a-j care le corespund:

A)      sirul vestic                                           a) M-tii Giurgeu                   f) M-tii Ceahlau

B)      sirul din mijloc                     b) M-tii Stanisoarei                             g) M-tii Ciucului

C)      sirul estic                                             c) M-tii Bistritei                     h) M-tii Nemira

                                                            d) M-tii Hasmasu Mare           i) M-tii Berzunt

                                                            e) M-tii Gosmanu                  j) M-tii Tarcau

36. Fasia centrala de sisturi cristaline se afunda la sud de obarsia:

a)       Oituzului

b)       Trotusului

c)       Oltului

d)       Gurghiului

37. Intre muntii vulcanici si muntii de incretire din Carpatii Orientali se afla una din depresiunile:

a)       Oasului

b)       Ciucului

c)       Comanesti

d)       Campulung

38. Depresiunea Campulung se afla pe :

a)       Valea Izei

b)       Valea Moldovei

c)       Valea Bicazului

d)       Valea Moldovei

39. Spre sud grupa centrala a Carpatilor Orientali se continua cu seria de munti:

a)       Persani – Bodoc – Nemira

b)       Bodoc – Baraolt – Nemira

c)       Bodoc – Baraolt – Persani

d)       Bodoc – Baraolt – Nemira

40. In nordul Carpatilor Curburii se intinde una din cele mai mari depresiuni din muntii nostri, si anume:

a)       Depresiunea Dornelor

b)       Depresiunea Petrosani

c)       Depresiunea Maramuresului

d)       Depresiunea Brasovului

41 Depresiunea Brasovului are infatisarea:

a)       unui podis

b)       unui ses neted

c)       unui deal

d)       unor munti josi

42. M-tii Buzaului includ:

a)       M-tii Ciucas , M-tii Penteleu,M-tii Baiului

b)       M-tii Penteleu, Podul Calului, M-tii Siriu

c)       M-tii Ciucas, M-tii Siriu, M-tii Penteleu

d)       M-tii Ciucas, Podu Calului, M-tii Penteleu

43. M-tii Barsei sunt formati din:

a)       M-tii Baiu si Piatra Mare

b)       M-tii Postavaru si Magura Codlei

c)       M-tii Postavaru si Piatra Mare

d)       Magura Codlei si M-tii Piatra Mare

44. Carpatii de Curbura au o alcatuire geologica predominata de :

a) sisturi cristaline ;  b) roci vulcanice ;   c) flis carpatic ;

45. Explicati afirmatia :

 « Carpatii Meridionali reprezinta cel mai masiv si cel mai inalt sector al Carpatilor »  formuland doua argumente in acest sens.   

46. Limita dintre Carpatii Meridionali si Carpatii Orientali o constituie:

a)       Valea Oituzului

b)       Valea Prahovei

c)       Valea Dambovitei

d)       Valea Ialomitei

47. Carpatii Meridionali se caracterizeaza printr-o remarcabila masivitate, ceea ce inseamna ca:

a)       au altitudini peste 2000 m

b)       sunt putin fragmentati de vai si depresiuni

c)       sunt alcatuiti dintr-o varietate de roci

d)       prezinta cele mai intinse suprafete de eroziune

48. Pasul Predeal se afla pe:

a)       Valea Oltului

b)       Valea Buzaului

c)       Valea Prahovei

d)       Valea Oituzului

49. Dintre grupele montane ale Carpatilor Meridionali, cea mai mare intindere o are grupa:

a)       Bucegi

b)       Retezat-Godeanu

c)       Fgaras

d)       Parang

50. Este complet transversala prin Carpatii Meridionali valea:

a)       Ialomitei

b)       Jiului

c)       Argesului

d)       Oltului

51. Cei mai inalti munti, dintre cei enumerati, sunt:

a)       M-tii Bucegi

b)       M-tii Parangului

c)       M-tii Retezatului

d)       M-tii Godeanu

52. Cel mai inalt varf al Carpatilor Meridionali, dintre cele enumerate, este:

a)       Negoiu

b)       Peleaga

c)       Omu

d)       Parangu Mare

53. Varfurile Peleaga, Moldoveanu, Omu sunt ordonate astfel:

a)       cu cresterea altitudinii

b)       de la vest la est

c)       de la est la vest

d)       cu scaderea altitudinii

54. Varfurile Negoiu, Parangu Mare, Omu sunt ordonate in acest fel:

a)       cu scaderea altitudinii

b)       cu cresterea altitudinii

c)       de la est la vest

d)       de la vest la est

55. Valea Dambovitei separa grupele de munti:

a)       Fagaras de Parang

b)       Bucegi de Fagaras

c)       Parang de Retezat-Godeanu

d)       Fagaras de Retezat-Godeanu

56. La confluenta Lotrului cu Oltul se intinde depresiunea:

a)       Petrosani

b)       Hateg

c)       Lovistei

d)       Fagaras

57. Din Depresiunea Lovistei se trece in Transilvania prin trecatoarea:

a)       Cozia

b)       Merisor

c)       Bran

d)       Turnu Rosu

58. Muntii din Carpatii Meridionali in care s-a creat un Parc National sunt:

a)       M-tii Mehedinti

b)       M-tii Cozia

c)       M-tii Piatra Craiului

d)       M-tii Retezatului

59. Intre Depresiunea Petrosani si Subcarpatii Getici, pe Defileul Jiului, se afla pasul:

a)       Turnu Rosu

b)       Merisor

c)       Lainici

d)       Cozia

60. Culoarul Rucar - Bran este orientat pe directia:

a)       N-S

b)       NE-SV

c)       NV-SE

d)       V-E

61. M-tii Piatra Craiului sunt situati intre:

a)       Valea Prahovei si Valea Ialomitei

b)       Valea Ialomitei si Valea Dambovitei

c)       Valea Ialomitei si Culoarul Rucar-Bran

d)       Culoarul Rucar-Bran si Valea Dambovitei

62. Retineti seria de munti in care calcarele si conglomeratele dau un pitoresc specific:

a)       M-tii Bucegi, M-tii Cozia, M-tii Valcan

b)       M-tii Bucegi, M-tii Leaota, M-tii Parang

c)       M-tii Bucegi, M-tii Mehedinti, M-tii Cernei

d)       M-tii Bucegi, M-tii Fagaras, M-tii Cernei

63. Cel mai inalt varf din Grupa Bucegi  este :

a) Moldoveanu ;   b) de Ineu;        c) Omu ;

64. Nu apartin grupei Fagaras:

a)       M-tii Iezer

b)       M-tii Frunti

c)       M-tii Piatra Craiului

d)       M-tii Ghitu

65. Soseaua care traverseaza M-tii Fagaras (Transfagarasanul) ajunge la o inaltime:

a)       1000 m

b)       peste 2000 m

c)       1500 m

d)       2000 m

66. Soseaua inalta Transalpina strabate grupa:

a)       Bucegi

b)       Parang

c)       Fagaras

d)       Retezat-Godeanu

67. Grupa Fagaras este limitata la sud de unitatea de relief numita……………
68. Intre grupele montane Fagaras si Parang se afla Depresiunea:

a)       Brasov

b)       Dornelor

c)       Hateg

d)       Lovistei

69. Carpatii de Curbura au o alcatuire geologica predominata de :

a) sisturi cristaline ;  b) roci vulcanice ;   c) flis carpatic ;

70. Carpatii de Curbura au o alcatuire geologica predominata de :

a) sisturi cristaline ;  b) roci vulcanice ;   c) flis carpatic ;

71. M-tii Cernei si M-tii Mehedinti sunt separati de:

a)       Valea Dunarii

b)       Valea Cernei

c)       Culoarul Timis-Cerna

d)       Valea Jiului

72. M-tii Tarcu se continua spre N-V cu:

a)       M-tii Retezat

b)       M-tii Cernei

c)       Muntele Mic

d)       M-tii Mehedinti

73. Asociati grupelor de munti A-D, masivele muntoase a-h care apartin:

A)      Grupa Bucegi                                                     a) M-tii Ghitu

B)      Grupa Fagaras                                                  b) M-tii Leaota

C)      Grupa Parang                                                    c) Muntele Mic

D)      Grupa Retezat-Godeanu                 d) M-tii Sureanu

e) M-tii Candrel

                                                                                              f) M-tii Valcan

                                                                                              g) M-tii Piatra Craiului

74.Alcatuirea geologica felurita, ca un adevarat „mozaic” de roci este caracteristica:

a)       Subcarpatilor Getici

b)       Carpatilor Orientali

c)       Carpatilor Occidentali

d)       Podisului Dobrogei

75.Limita nordica a Carpatilor Orientali este:

a)       Valea Somesului

b)       Valea Barcaului

c)       Valea Turului

d)       Valea Somesului si Barcaului

76.Marea varietate a reliefului Carpatilor Occidentali se datoreaza:

a)       prelungirii campiei si dealurilor dinspre vest

b)       discontinuitatii

c)       diversitatii rocilor

d)       altitudini mai reduse

77.Cei mai inalti din grupa Muntilor Banatului sunt:

a)       M-tii Almajului

b)       M-tii Semenicului

c)       M-tii Aninei

d)       M-tii Dognecei

78.Muntii care se termina cu abrupturi la Defileul Dunarii sunt:

a)       Smenicului si Almajului

b)       Almajului si Aninei

c)       Smenicului si Aninei

d)       Almajului si Locvei

79.Referitor la Muntii Poiana Rusca retineti propozitia adevarata:

a)       sunt masivi dar putin inalti

b)       sunt putin inalti si lipsiti de masivitate

c)       sunt marginiti la est de Culoarul Bistrei

d)       sunt alcatuiti din calcar cu intercalatii de sisturi cristaline

80.Muntii Poiana Rusca ating inaltimea maxima de 1374 m in varful:

a)       Plesu

b)       Svinicea Mare

c)       Padesu

d)       Drocea

81.Culmi asemanatoare nervurilor unei frunze se desprind din:

a)       muntii Bihorului

b)       Muntele Mare

c)       M-tii Trascaului

d)       M-tii Poiana Rusca

82.Cei mai inalti din M-tii Apuseni sunt:

a)       M-tii Vladeasa

b)       Muntele Mare

c)       M-tii Bihorului

d)       M-tii Zarandului

83.Muntii urmatori: Ses, Padurea Craiului, Codru Moma si Zarandului sunt ordonati dupa:

a)       cresterea altitudinii

b)       succesiunea de la S la N

c)       descresterea altitudinii

d)       succesiunea de la N la S

84.Depresiunea Almajului se gaseste in:

a)       nordul Muntilor Apuseni

b)       M-tii Banatului

c)       S-E Muntilor Poiana Rusca

d)       V Muntilor Apuseni

85.La marginea Vestica a Muntilor Apuseni, pe Valea Crisului Negru se afla depresiunea:

a)       Zarandului

b)       Vad Borod

c)       Brad

d)       Beius

86.Trecatoarea Ciucea din M-tii Apuseni se afla pe:

a)       Valea Crisului Repede

b)       Defileul Muresului

c)       Valea Ariesului

d)       Valea Somesului Mic

II. EXERCITII / ITEMI DE INFORMATIE LACUNARA

Completati enunturile urmatoare pentru a deveni afirmatii corecte:

87.Prin jumatea sudica a tarii noastre trece paralela.................................................................

88.Granita cu Rep. Moldova o formeaza raul...........................................................................

89.Muntii Carpati se desfasoara neintrerupt, sub forma unui arc de la.............................pana la..............................

90.Carpatii Romanest se impart in trei subdiviziuni, in raport cu..............................................

91.Intr-o perioada din trecutul geologic, Carpatii au fost acoperiti in partile cele mai inalte, de................................

92.Carpatii Orientali cuprind de la nord la sud grupele..............................................................

93.Dintre sirurile paralele ale Carpatilor Orientali, cele din mijloc s-au format prin......................., iar cele din vest prin..............................................................................

94.La poalele muntilor Oas se afla  Depresiunea........................................................................

95.In craterul muntelui..........................se gaseste lacul.............................................................

96.Cea mai inalta trecatoare din Carpatii Orientali este.............................................................

97.Din M-tii Hasmasu Mare izvorasc.........................................................................................

98.Pe cursul superior al Muresului se afla Depresiunea................................., iar pe cel al Oltului Depresiunea...........................

99.Grupa sudica (a Curburii) din Carpatii Orientali se intinde de la Valea........................pana la Valea...............................

100.Masivele Postavaru si Piatra Mare, situate in apropierea orasului Brasov, fac parte din Muntii.................................

101.Spre V Carpatii Meridionali sunt despartiti de Carpatii Occidentali prin culoarul............................................

102.Circurile glaciare s-au format datorita actiunii......................................................................

103.Muntii Bucegi si Leaota sunt separati de Valea....................................................................

104.Defileul Jiului separa grupele de munti.................................................................................

105.In alcatuirea Carpatilor Meridionali, suprafete intinse ocupa rocile......................................

106.Grupa cu cea mai mare intindere in Carpatii Meridionali este..............................................

situata intre Vaile.............................................................................

107.Muntii Capatanii fac parte din grupa.....................................................................................

108.Existenta pesterilor si a cheilor in Muntii Bucegi se datoreste..............................................

109.Soseaua care traverseaza grupa Fagarasului, la peste 2000 m altitudine este.......................................................

110.In N-V Culoarului Rucar Bran se inalta culmile...................................................................

111.Cel mai inalt varf din Muntii Bucegi este..............................................................................

112.Carpatii Occidentali sunt marginiti in sud de........................................................................

113.Altitudinea maxima din Carpatii Occidentali este de...........................................................

114.Masivul Poiana Rusca se intinde intre Valea..................................in N si Valea...................in S.

115.Principalul rau care strabate depresiunea Almaj (Bozovici) se numeste…………............

116. Cea mai mare altitudine din Carpatii Occidentali situati la sud de Mures este…...............

117.In Muntii Apuseni, tinutul strabatut de Aries si afluentii sai se numeste...................................................

118.Muntii Apuseni sunt limitati în partea de sud de valea râului numit …………………......

119. Identificati doua deosebiri si doua asemanari d.p.d.v. climatic intre Muntii Apuseni si Grupa Parang.    

III. Formulati si scrieti:

120.Trei elemente ale geografiei Europei ce definesc asezarea geografica a tarii noastre.

121.Patru caracteristici generale ale reliefului tarii noastre.

122.Cele mai inalte trei varfuri montane, in ordine descatoare din Carpatii Romanesti.

123.Trei caractere generale ale reliefului Carpatilor Orientali.

124.Patru depresiuni ale Carpatilor Orientali, in ordinea asezarii de la N la S.

125.Patru rauri care izvorasc din Carpatii Orientali.

126.Patru caractere generale ale reliefului Carpatilor Meridionali.

127.Patru frumuseti ale naturii din Carpatii Meridionali care atrag multi turisti.

128.Patru caractere generale ale reliefului Carpatilor Meridionali.

129.Muntii situati intre Crisuri in ordine de la sud la nord.

130.Patru elemente naturale (curiozitati ale naturii) care fac din Muntii Apuseni un tinut foarte pitoresc, cautat de turisti.

IV. Raspundeti pe scurt, in cateva randuri la urmatoarea cerinta:

131.Explicati asezarea geografica a Romaniei in Europa.

132.Redati marea varietate a formelor de relief, ca una din caracteristicile pamantului romanesc.

133.Prezentati trasaturile esentiale ale grupei sudice a Carpatilor Orientali.

134.Formulati deosebirile din punct de vedere geografic dintre Carpatii Meridionali si Orientali.

135.Caracterizati relieful grupei Fagaras din Carpatii Meridionali.

136.Formulati deosebirile geografice dintre Carpatii Meridionali si Occidentali.

137.Prezentati caracterele specifice grupei Muntilor Apuseni in comparatie cu celelalte grupe din Carpatii Occidentali.

V. Prezentati pe scurt in cel mult jumatate de pagina, urmatoarea tema:

138.Caracterizati la alegere, o grupa din Carpatii Meridionali, precizand: pozitia geografica, limite, relief (aspecte specifice, altitudini, subdiviziuni).

139.Caracterizati la alegere, una din grupele montane (grupa nordica a Carpatilor Orientali, grupa Retezat-Godeanu sau grupa Muntilor Banatului) precizand: pozitia geografica, limite, relief (aspecte specifice, altitudini, subdiviziuni).

 VI.

140.Comparati relieful Grupei Parâng cu relieful Grupei Centrale a Carpatilor Orientali

(Carpatii Moldo-Transilvani), precizând trei deosebiri si o asemãnare între ele. Deosebirile si asemãnarea se pot referi la oricare dintre urmãtoarele elemente de relief: altitudini, tipuri de relief, orientarea vãilor si culmilor, modul de formare, fragmentare, tipuri de roci. Notã: Punctajul complet va fi acordat numai dacã cele douã unitãti de relief vor fi tratate comparativ si nu separat.

141.Comparati relieful Grupei Parâng cu relieful Carpatilor Occidentali la sud de Valea

Muresului (Muntii Banatului si Poiana Ruscãi), precizând trei deosebiri si o asemãnare între ele. Deosebirile si asemãnarea se pot referi la oricare dintre urmãtoarele elemente de relief: modul de formare, tipuri de roci, altitudini, tipuri de relief, fragmentare, orientarea vãilor si a culmilor.

Notã: Punctajul complet va fi acordat numai dacã cele douã unitãti de relief vor fi tratate comparativ si nu separat.

Inspector scolar pentru Geografie - ISJ Suceava,

Profesor Geografie - Scoala Gimnaziala Nr. 4 Suceava

prof. dr. Nistor Bogdan