ZONELE BIOGEOGRAFICE

ZONELE BIOGEOGRAFICE

ZONA CALDĂ

1.        Zona padurilor ecuatoriale: (corespunde climatului ecuatorial)

Raspandire: fluviul Congo, SE Africii, fluviul Amazon

Vegetatia: copaii inalti 50m cu coroane foarte ramificate, liane, palmierul de cocos, palmierul de ulei, bananierul, arborele de cauciuc, arbori cu lemn pretios (palisandru, abanos, acaju, mahon)

Fauna: maimute,  sarpele boa, pitonul (Asia si Africa), pasari viu colorate, broaste testoase uriase si soparle (I-lele Galapagos)

Soluri: laterite (fertilitate scăzută, conținut scăzut de humus)

2.        Zona padurilor musonice: (corespunde climatului musonic)

Raspandire: zonele de jungla din Asia de Sud, I-la Madagascar

Vegetatia: arbori cu inaltimi de 35m, liane, teck-ul (arborele de fier), santalul, palmieri si bambusi

Fauna: maimute, tigri in Asia, porci spinosi, elefanti ( elefantul indian in Asia; elefantul African in Africa), rinoceri in Africa, serpi si soparle, crocodili, pasari

Soluri: laterite

3.        Zona savanei: (corespunde climatului subecuatorial)

Raspandire: Africa (la N si la S de padurile ecuatoriale), America de Sud, Nordul Australiei

Vegetatia: paduri galeri, ierburi ce ating 3 – 5m, baobaul, acacia, salcami cu spini.

Fauna: ierbivore: girafe, zebre, antilope, elefanti

            carnivore: leii in Africa, leoparzi, hiene, hipopotami, crocodili, furnici ternite, pasari: strutul african, cangurul si cainele dingo (in Australia), ornitorincul, strutul emu.

Soluri: soluri roșiatice (fertilitate bună)

4.        Zona deserturilor tropicale: (corespunde climatului tropical)

Raspandire: Sahara si Australia

Vegetatia: ierburi marunte adaptate la uscaciune, plante cu spini, palmieri, curmali, plante cu bulbi si tuberculi

Fauna: antilope, hiene, sacali, in Sahara – scorpionul, camila cu o cocoasa (dromaderul) in Asia.

Soluri: nisipoase

ZONA TEMPERATĂ             

1.        Padurile subtropicale / Vegetația mediteraneană:

Raspandire: Nordul Australiei, Sudul Asiei, Sudul Californiei

Vegetatia: magnolii, chiparosi si lauri (China, Indochina), palmieri, arbori de lalea (America), eucalipt (Australia),

Fauna: leoparzi, ursul panda, pisica salbatica (China, Indochina), ursul koala, veverita zburatoare, pasarea Lyra (Australia)

Vegetatia mediteraneana:

Raspandire: Europa de Sud, Africa de Nord, Nordul Australiei, Sudul Asiei si California

Vegetatia: paduri de stejar, stejarul de Alep, pini, cedru, castani, maquis si garriga in Europa, chaparral in America, salcami,

Fauna: reptile, broasca testoasa, scorpioni, maimute, hiene, sacali

Soluri: terra rossa (fertilitate destul de bună)

2.        Padurile de foioase:

Raspandire: Europa, America de Nord si de Sud la latitudini temperate

Vegetatia: stejar, fag, frasin, tei, ulm, acaci, nucul, carpenul

Fauna: elanul, ursul brun, vulpea, jderul, pisica salbatica

Soluri: luvisoluri (fertilitate medie)

3.        Padurile de conifere:

Raspandire: Europa, America de Nord si de Sud la latitudini temperate la altitudine de peste 1400m

Vegetatia: molid, pin, zada, bradul  de balsam

Fauna: cerbul, capra nearga, castorul,veverita, zibelina, pisica salbatica

Soluri: podzoluri (fertilitate scăzută)

4.        Zona stepelor: (pampas in America de Sud, preerie in America de Nord)

Raspandire: Nordul Marii Negre si Caspice, Estul Campiei Romane, campii si podisuri

Vegetatie: ierburi marunte in stepa, inalte in pampas (iarba bizonului, pelinul)

Fauna: rozatoare (soarecele de stepa, harciogul, dihorul), vulpea, lupul in stepa; antilopa americana si pisica pampasului in pampas; cartita, sobolanul, ariciul, soarecele zburator, soparle, furnici in stepa australiana

Soluri: cernoziom (fertilitate ridicată)

ZONA RECE

1.        Zona de tundra: corespunde climatului subpolar

Raspandire: Oceanul Arctic, Nordul Asiei, Nordul Americii de Nord, Nordul Europei

Vegetatia: muschi, licheni, ierburi marunte adaptate la inghet, plante cu flori pe timpul verii (2-3lunii/an), mesteacanul, salcia pitica, afinul, merisorul (unde frigul nu e prea aspru)

Fauna: baul muscat, renul, iepurele polar, vulpea polara, nevastuica, ursul alb, ratele si gastile polare, potarnichea alba

Soluri: înghețate

2.        Zona deserturilor reci: corespunde climatului polar

Raspandire: marile calote glaciare din Antarctica si I-la Groenlanda

In Antarctica:  vegetatia: licheni;  fauna: albatrosi, pescarusul de zapada, balene

Tarmul Sud Vestic al I-lei Groenlandei: vegetatia: veg. de tundra;     fauna: reni, ursi, lupi polari

Gheturile Oceanului Arctic: fauna: foci, morse, ursi polari, albatrosi, vulturul pescar, balene

Soluri: înghețate

profesor geografie Școala Gimnazială Nr. 4 Suceava

prof. dr. NISTOR BOGDAN

CARPAȚII ORIENTALI - SCHEMA

CARPAȚII ORIENTALI - EXERCITII 2019

TEMĂ PENTRU ACASĂ

CARPAŢII ORIENTALI

I. Completaţi spaţiile libere cu răspunsul corect:

1.      Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali mai este numită şi …………………………….

2.      În craterul Muntelui Ciomatu se află lacul…………………………….

3.      Cel mai reprezentativ relief glaciar din Carpaţii Orientali este întâlnit în Munţii…………………………….

4.      Traversând Munţii Perşani, Oltul curge prin Pasul…………………………….

5.      Depresiunea Dornelor este drenată de râul…………………………….

6.      Cel mai înalt pas din Carpaţii Orientali este…………………………….

7.      În Carpaţii Orientali, Mureşul formează defileul de la…………………………….

8.      Trecerea din Depresiunea Dornelor spre Depresiunea colinară a Transilvaniei se face prin pasul…………………………….

9.      Depresiunea Maramureş este drenată de râurile…………………………….

10.  Vârful Ciucaş are altitudinea de ……………………………. m

11.  Defileul Topliţa- Deda a fost creat de râul…………………………….

12.  Limita nordică a Depresiunii Maramureşului este dată de frontiera de stat cu…………………………….

13.  Cei mai înalţi munţi din Carpaţii Orientali sunt ………………

14.  Altitudini de peste 2 000 m se înregistrează în Carpaţii orientali în munţii formaţi din roci cristaline în Munţii…………

15.   Munţii din vestul Carpaţilor Orientali sunt alcătuiţi din roci…………

16.   Cea mai mare depresiune din Grupa Nordică se numeşte…………

17.   În centrul Grupei  Nordice rocile care alcătuiesc masivele muntoase se numesc…………

18.   Defileul situat între localităţile Topliţa şi Deda din Grupa Centrală a fost creat de râul…………

19.   Depresiunea Maramureşului este închisă la vest de munţi formaţi din roci…………

20.   Grupa Nordică din Carpaţii Orientali mai este numită şi…………

21.   Spre est Grupa Nordică a Carpaţilor orientali intră în contact direct cu Podişul Moldovei prin intermediul Munţilor…

22.   Cele mai mari altitudini din Grupa Centrală se înregistrează în Munţii…………

23.   Grupa Carpaţilor Orientali formată numi din roci sedimentare se numeşte…………

24.  Cele mai mari altitudini din Carpaţii Curburii se înregistrează în Munţi…………

25.  Depresiunile intramontane din Carpaţii Orientali mărginite de munţii vulcanici se află în partea…………

26.  Munţii din vestul depresiunilor Ciuc şi Giurgeu sunt alcătuiţi din …………

27.  Pietrele Doamnei se află în Munţii…………

28.   Mureşul şi Oltul izvorăsc din Munţii…………

29.   Legătura dintre Dep. Maramureş şi Dep. Colinară a Transilvaniei se realizează prin Pasul …………

30.   Cea mai extinsă depresiune din Carpaţii Orientali este…………

31.   Munţii Călimani sunt de origine…………

32.   Singurul lac vulcanic de la noi din ţară se găseşte în craterul Muntelui…………

33.   Cea mai mare altitudine a Carpaţilor de Curbură o au Munţii…………

34.   Cea mai mare depresiune intramontană din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali este…………

35.  Depresiunea Braşov se află situată în bazinul hidrografic al râului…………

36.  În Grupa Curburii predomină rocile...................

37.  Cei mai înalţi munţi vulcanici din România sunt …………

38.  În Carpaţii Orientali lacurile glaciare se găsesc în Munţii…………

39.  Unitatea majoră de relief cu o poziţie centrală în cadrul ţării şi a arcului carpatic se numeşte…………

40.  Albia majoră a unui râu care se acoperă cu apă numai la viituri (inundaţii) se numeşte…………

41.  Limita dintre Carpaţii Orientali şi Carpaţii Meridionali este dată de …………

42.  Cel mai înalt pas din Carpaţii Orientali este …………

43.  Depresiunea Ciuc este traversat de râul …………

44.  Munţii Călimani sunt separaţi de Munţii Gurghiu de Defileul...................

45.  Dispunerea culmilor muntoase pe trei fâşii paralele este caracteristică ramurii Carpaţilor…………

46.  Cea mai mare  altitudine din Carpaţii Orientali se află în Munţii…………

47.  Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali mai este numită şi …………

48.  Depresiunea Comăneşti este drenată de râul...................

49.  Lacuri glaciare se păstrează în Carpaţii Orientali în Munţii…………

50.  Cei mai înalţi munţi vulcanici din Carpaţii Orientali sunt…………

51.  Cea mai mare altitudine dintre munţii de încreţire din Carpaţii Moldo- Transilvani  se află în Munţii…………

52.  Staţiunea montană Sinaia este străbătută de râul …………

53.  Valea adâncă şi îngustă cu  versanţi abrupţi tăiată de un râu la traversarea unui lanţ muntos sau a unui podiş se numeşte…

54.  Culmile muntoase paralele Penteleu, Podul Calului, Siriu alcătuiesc Munţii…………

55.  Cea mai mare depresiune intramontană din Carpaţii Orientali este …………

56.  Căldări (circuri) şi lacuri glaciare se găsesc în Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali în Munţii …………

57.  Cea mai mare depresiune intramontană din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali se numeşte…………

58.  Carpaţii Orientali se termină în V, spre valea Prahovei cu Munţii …………

59.  Cel mai cunoscut lac de baraj natural se numeşte…………

60.  Depresiunea Braşov este o subdiviziune a unei unităţi de relief numite…………

61.  Cea mai mare altitudine din Carpaţii Curburii se întâlneşte în Munţii …………

62.  Lacul situat într-un crater vulcanic se numeşte…………

63.  Un mediu montan specific, cu frecvente inversiuni termice, relief mai neted şi un peisaj umanizat se întâlneşte în formele de relief  cu altitudini mai reduse, numite…………

64.  Cea mai înaltă unitate de relief din Carpaţii Orientali o reprezintă Munţii…………

65.  În Carpaţii Orientali relieful vulcanic lipseşte în Grupa …………

66.  Cea mai mare depresiune din Grupa Sudică a Carpaţilor Orientali este .......................

67.  Singurul lac vulcanic se află în Masivul ...................  din Grupa Centrală

68.  Depresiunea Comăneşti este închisă la Est de Munţii ...................

69.  Depresiunea Giurgeu este drenata de râul...................

70.     Depresiunea Maramureş este mărginita la est de Munţii...................

71.  Cea mai mare altitudine din Gr. Sudica a C. Orientali –1954 m se afla in. Munţii..................

72.  ”Flişul” apare în Carpaţii Orientali în partea de ...................

73.  Depresiunea Gheorgheni este străbătută de râul...................

74.  Munţii Harghita sunt alcătuiţi din roci ...................

75.  Cea mai mare altitudine din Gr. Nordica a Carpaţilor Orientali - 2303 metri este in vârful...................

76.  Depresiunea Ciuc este drenată de râul ...................

77.  Depresiunea străbătută de Olt situată între M-ţii Perşani şi Baraolt se numeşte ...................

78.  M-ţii Ceahlău ajung la 1907 m în vârful  ...................

79.  Cea mai mare altitudine din Gr. Centrala a C. Orientali este in vârful................... (2100 m)

80.  Limita dintre Carpaţii Orientali şi cei Meridionali o reprezintă...................

81.  La Est de valea Prahovei se desfăşoară M-ţii................... ce fac parte din Grupa Curburii.

82.  Oltul şi Mureşul îşi au izvoarele în M-ţii ...................

83.  Subunitatea situată în Nordul Grupei Curburii din Carpaţii Orientali  se numeşte M-ţii...................

84.  Masivele Piatra Mare şi Postăvaru formează subunitatea numită M-ţii  ...................

85.  Limita dintre Grupa Centrală şi cea Sudică a Carpaţilor Orientali este dată de valea ...................

86.  Cea mai sudică subunitate din lanţul vulcanic ce aparţine Grupei Nordice se numeşte ...................

87.  Depresiunea din sudul M. Oaş se numeşte ...................

88.  Cea mai mare depresiune intramontană din Carpaţi este...................

89.  La ieşirea din depresiunea Giurgeu (Gheorgheni), Mureşul formează între Topliţa şi Deda un ...................

II. Încercuiţi răspunsul corect

1.      Relieful vulcanic apare în Munţii:

a.       Ceahlău

b.      Gurghiu

c.       Giurgeu

d.      Rodnei

2.      Carpaţii Orientali se desfăşoară pe trei şiruri paralele în ce mai mare parte orientate NV-SE datorită:

a.       altitudinilor

b.      mulţimii depresiunilor

c.       râurilor

d.      alcătuirii petrografice (rocilor)

3.      Munţii din estul Carpaţilor Orientali s-au format prin:

a.       cutarea stratelor

b.      erupţii vulcanice şi cutarea stratelor

c.       erupţii vulcanice

d.      depunerea sedimentelor

4.      În rocile sedimentare din Carpaţii Curburii s-a format relieful:

a.       carstic

b.      vulcanic

c.       glaciar

d.      litoral

5.      Din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali nu face parte depresiunea:

a.       Braşov

b.      Oaş

c.       Dornelor

d.      Maramureş

6.      Carpaţii Orientali au ca trăsătură principală a reliefului:

a.       paralelismul culmilor

b.      discontinuitatea

c.       masivitatea

d.      prezenţa reliefului carstic

7.      Depresiunea Ciuc este drenată de râul:

a.       Mureş

b.      Olt

c.       Trotuş

d.      Bistriţa

8.      Cea mai mare depresiune din Carpaţii Orientali este:

a.       Maramureşului

b.      Comăneşti

c.       Braşov

d.      Dornelor

9.      Urme glaciare se regăsesc în Munţii:

a.       Stânişoarei

b.      Perşani

c.       Suhard

d.      Rodnei

10.  Legătura dintre Depresiunea Dornelor şi Depresiunea Câmpulung Moldovenesc se realizează prin pasul:

a.       Prislop

b.      Mestecăniş

c.       Şetref

d.      Tihuţa

11.  Valea Oituzului reprezintă limita nordică pentru Munţii:

a.       Vrancei

b.      Bârsei

c.       Întorsurii

d.      Berzunţ

12.  Din Grupa Nordică a Carpaţilor Meridionali fac parte depresiunile:

a.       Maramureş, Oaş, Dornelor, Giurgeu

b.      Maramureş, Oaş, Dornelor, Câmpulung Moldovenesc

c.       Comăneşti, Câmpulung Moldovenesc, Maramureş, Oaş

d.      Dornelor, Oaş, Giurgeu, Comăneşti

13.  Munţii vulcanici din Grupa Nordică a Carpaţilor Orientali sunt:

a.       Oaş, Rodna, Ţibleş

b.      Oaş, Gutâi, Ţibleş

c.       Oaş, Gutâi, Suhard

d.      Oaş, Gutâi, Rodna

14.  Legătura dintre Depresiunea Maramureşului şi Depresiunea colinară a Transilvaniei se face prin pasul:

a.       Şetref

b.      Prislop

c.       Tihuţa

d.      Mestecăniş

15.  Cel mai înalt pas din Carpaţii Orientali este:

a.       Mestecăniş

b.      Prislop

c.       Şetref

d.      Tihuţa

16.  Defileul Mureşului de la Topliţa –Deda se află situat între Munţii Gurghiu şi Munţii:

a.       Bistriţei

b.      Călimani

c.       Giurgeu

d.      Harghita

17.  Munţii cei mai înalţi din Carpaţii Orientali sunt formaţi din roci:

a.       calcare

b.      conglomerate

c.       cristaline

d.      magmatice

18.  Conuri, cratere, platouri vulcanice s-au format în Munţii:

a.       Călimani

b.      Ceahlău

c.       Maramureş

d.      Rodnei

19.  Este delimitată spre vest de munţi vulcanici depresiunea:

a.       Comăneşti

b.      Dornelor

c.       Braşov

d.      Ciuc

20.  Între munţii alcătuiţi din fliş se află depresiunea:

a.       Comăneşti

b.      Ciuc

c.       Maramureş

d.      Dornelor

21.  Trecerea din depresiunea Ciuc în depresiunea Braşov se face prin trecătoarea:

a.       Oituz

b.      Tihuţa

c.       Tuşnad

d.      Mestecăniş

22.  În Grupa Nordică relief glaciar s-a format în Munţii:

a.       Gutâi

b.      Maramureş

c.       Suhard

d.      Rodnei

23.  Dintre munţii ce compun Carpaţii Orientali, prin erupţii vulcanice s-au format cei localizaţi în partea:

a.       vestică

b.      estică

c.       centrală

d.      sudică

24.  Lacul Roşu este după modul de formare, un lac:

a.       glaciar

b.      de baraj natural

c.       de baraj artificial

d.      vulcanic

25.  În Carpaţii Orientali, Oltul străbate oraşul:

a.       Făgăraş

b.      Miercurea-Ciuc

c.       Slatina

d.      Râmnicu Vâlcea

26.  Altitudini mai mari de 2 000 m se întâlnesc în Munţii:

a.       Ceahlău

b.      Rodnei

c.       Maramureşului

d.      Vrancei

27.  Carpaţii Orientali au înălţimi ce depăşesc 2000m în munţii:

a.       Călimani şi Ciucaş

b.      Rodnei şi Ceahlău

c.       Călimani şi Rodnei

d.      Rodnei şi Ciucaş

28.  Caracteristica cea mai importantă a Carpaţilor Orientali este aceea că prezintă:

                        a. altitudini ridicate

                        b. acelaşi tip de roci

c. trei şiruri paralele

d. numeroase depresiuni, trecători şi culoare de vale

29.  Grupa Centrală a Carpaţilor Orientali deţine munţi vulcanici în care s-au păstrat bine:

                        a. circurile glaciare

                        b. conurile

c. văile glaciare

d. craterele

30.  În Grupa Curburii cele mai mari altitudini se întâlnesc în M-ţii:  

a. Bucegi

                        b. Ciucaş

                        c. Ceahlău

                        d. Vrancei

31.  Circurile şi văile glaciare din Carpaţii Orientali s-au format datorită acţiunii:

                        a. ploilor

                        b. gheţii

                        c. vântului

                        d. râurilor

32.  Subdiviziunea Carpaţilor Orientali situată în nord se numeşte:

a.       Carpaţii Curburii

b.      Carpaţii Moldo-Transilvani

c.       Carpaţii Maramureşului şi Bucovinei

d.      Carpaţii Sud-Estici

33.  Cea mai importantă caracteristică a Carpaţilor Orientai este că aceştia au:

a.       orientare N-S

b.      altitudini mari

c.       trei şiruri paralele

d.      puţine aşezări umane

III.

1.    În coloana A aveţi depresiuni din Carpaţii Orientali. Înscrieţi în spaţiul din faţa fiecărei depresiuni litera din coloana B care corespunde unui râu care drenează depresiunea respectivă:

A

……1. Maramureş

……2. Dornelor

……3. Giurgeu

……4. Ciuc

……5. Comăneşti

B

a.    Olt

b.    Tisa

c.    Bistriţa

d.   Trotuş

e.    Moldova

f.     Mureş

2.    În coloana A aveţi depresiuni din Carpaţii Orientali, iar în coloana B, munţii care le delimitează. Stabiliţi perechile corespunzătoare

A

……1. Maramureş

……2. Dornelor

……3. Giurgeu

……4. Ciuc

……5. Braşov

B

1. Harghitei
2. Bârsei
3. Bistriţei
4. Rodnei
5. Ceahlău
6. Gurghiu

3.    Se dau următoarele denumiri:

Buzăului, Rodnei, Bistriţei, Ciucaş, Ceahlău, Ciuc, Gutâi, Obcina Feredeu, Călimani, Vrancei, Suhard, Ţibleş, Gurghiu, Baiului, Bârsei, Făgăraş, Parâng.

Identificaţi:

a.       Munţii din Grupa Nordică:

b.      Munţii din Grupa Centrală

c.       Munţii din Grupa Sudică

4.    Se dau denumirile următoare

Maramureş, obcina Feredeu, Suhard, Giumalău, Rodnei, Gutâi, Călimani, Gurghiu, Harghita, Ceahlău, Ciucaş, Vrancei, Piatra mare, Ţibleş.

Selectaţi:

a.         Munţii alcătuiţi din roci vulcanice

b.         Munţii alcătuiţi din roci cristaline (dure)

c.         Munţii alcătuiţi din roci sedimentare (fliş)

Profesor Geografie - Scoala Gimnaziala Nr. 4 Suceava

prof. dr. Nistor Bogdan