DE CE GEOGRAFIA?

Argumente pentru susținerea geografiei

v Geografia satisface necesitatea de a cunoaşte însuşirile esenţiale ale naturii neînsufleţite şi însufleţite, precum şi frumuseţea ei, concomitent cu principiile şi legile care guvernează procesele şi fenomenele naturale în deplină interacţiune cu omul, societatea, economia, cultura şi politica;

v Geografia s-a afirmat ca unul dintre cele mai fascinante şi generoase domenii ale cunoaşterii care, pe lângă faptul că întregeşte fructuos cultura şi spiritualitatea umană, furnizează soluţii practice în vederea soluţionării multor dezechilibre survenite pe fondul relaţiilor contradictorii dintre interesele societăţii şi cerinţele propriului său mediu de viaţă;

v  Geografia este ştiinţa care incită conştiinţa, spiritul civic şi pe cel critic deopotrivă, în asumarea unor judecăţi obiective şi a unor atitudini active în legătură cu ceea ce „datorăm” respectiv ceea ce ”luăm” lumii înconjurătoare, incluzânu-se aici şi riscurile tot mai stringente ce decurg din această strânsă şi necesară interdependenţă. Astfel Geografia ne „îmbogăţeşte” intelectual, ne ajută practic şi ne întăreşte sufleteşte şi moral cum puţine alte ştiinţe reuşesc să o facă.

v Geografia are o virtute rară ce decurge din însăşi esenţa obiectului de studiu a cărui a cărui unitate se întemeiază tocmai pe diversitatea sa. Realitatea geografică este prin excelenţă una compozită edificată fiind dintr-o mare diversitate de fapte de ordin fizic, chimic, fizico-chimic, biotic, social, economic, cultural şi politic, toate interconectate şi materializate în unităţi teritoriale concrete: continente, unităţi acvatice, munţi, podişuri, zone, peisaje, regiuni, locuri, entităţi teritorial-administrative, oraşe, sate, „locuri” diverse etc, fiecare cu propria sa specificitate structurală, funcţională şi fizionomică ;

v Geografia a cultivat „arta” gândirii corelative graţie căreia geografii posedă, nativ am spune, o gândire vădit intuitivă, multă imaginaţie, creativitate şi flexibilitate. Altfel spus, geograful este, prin definiţie, un om virtual „deschis” spre acceptarea noului, imprevizibilului, el nu are prejudecăţi majore sau, pe scurt, este un om…”liber” care înţelege şi cunoaşte şi dincolo de ceea ce se „vede”.

v Astfel se face că geograful de astăzi profesează cu succes nu numai în educaţie sau în întocmirea hărţilor, precum odinioară, ci şi în multe alte sfere de activitate precum hidrologia şi meteorologia, planificarea şi amenajarea teritoriului, turismul, urbanismul, protecţia mediului înconjurător, administraţia locală ş.a. domenii în care demersul multidisciplinar se impune cu vădită necesitate.

v Liber” fiind în cuget şi flexibil în gândire, geograful a reuşit o spectaculoasă trecere de la descrierea contemplativă a realităţii la înţelegerea explicită a cauzelor şi implicarea sa activă în soluţionarea unui spectru vast de probleme de o crucială importanţă practică ce transced, de multe ori, preocupările tradiţionale ale Geografiei.