PODISURILE DIN ROMANIA

PODIŞUL GETIC (Piemontul Getic)

Limite și vecini:
N-Subcarpaţii  Getici E-valea Dâmboviţei
S-Câmpia Română V-Podişul Mehedinţi şi valea Dunării
Relief / Aspecte deosebite:
- Geneza: fundamentul este de tip carpatic, peste care s-au depus depozite sedimentare:
- Geologia: roci sedimentare nisipuri, pietrişuri, argile
- Altitudinea maximă: 776 m – Platforma Argeșului
- altitudinile scad de la N (700-500 m) spre S (300-200 m) , şi de la E spre V( fiind mai înalt la este de valea Oltului
- relieful este aplecat către S, fiind format din interfluvii prelungi şi văi cu versanţii abrupţi, afectaţi de torenţialitate  şi alunecări de teren
- interfluviile sunt formate prin înmănuncherea unor culmi deluroase prelungi
Diviziuni:
1. Podişul Strehaiei-situat între Dunăre şi Jiu
2. Dealurile Jiului- între Jiu şi Gilort
3. Podişul Olteţului- între Gilort şi Olt
4. Podişul Cotmeana – între Olt şi Argeş
5. Dealurile (Muscelele)Argeşului – între Argeş şi Argeşel
6. Podişul Cândeşti – între Argeşel şi Dâmboviţa

PODIŞUL MEHEDINŢI

Limite și vecini:
N-Carpaţii Meridionali E-valea Motrului
S-podişul Getic V-valea Dunării
Relief / Aspecte deosebite:
- este o unitate de podiş unică în România deoarece se aseamănă cu Carpaţii după geneză (încrețirea scoarței terestre), evoluţie şi alcătuire geologică (alcătuit din calcare, gresii, marne), dar prezintă altitudini medii de 500-600 m, deci este podiș
- eroziunea este intensă , unitatea fiind intens fragmentată de văi adânci
- relieful se prezintă sub forma unor platouri  calcaroase care au favorizat dezvoltarea reliefului carstic (poduri naturale, chei peşteri, sohodoluri, ex. Peștera Topolnița )

PODIŞUL DOBROGEI

Limite:
N-valea Dunării şi Delta Dunării
E-litoralul Mării Negre
S-graniţa cu Bulgaria
V-lunca  Dunării
Relief / Aspecte deosebite:
- Geneza: partea nordică reprezintă resturi din munții cutați în orogeneza caledoniană, baikaliană și hercinică (formați prin încrețirea scoarței terestre) peste care s-au depus sedimente;
partea sudică s-a format prin depunerea de sedimente, acoperită ulterior de un strat de loess; 
- Geologia: N- şisturi cristaline, granite şi calcare – M-ţii Măcin, Pod. Niculiţel,  Dl. Tulcei, pod. Babadag
Centru –şisturi verzi (roci extrem de dure)-Pod. Casimcei
S –calcare în fundament şi gresii sau/şi strate de loess la suprafaţă
- Altitudinea maximă: 467 m în Vf. Greci (Ţuţuiatu) din M-ţii Măcin
- include cea mai veche regiune cu structurile geologice la suprafaţă (în partea centrală-Pod. Casimcei)
- datorită evoluţiei subaeriene îndelungate, aspectul reliefului este în mare parte, caracteristic unui podiş, cu altitudini medii de 200-300 m (excepţie NV unde apare un relief ruiniform de deal cu altitudini de peste 400 m )

Diviziuni:

Structural şi geologic se împarte în 2 / 3 regiuni:
a). MASIVUL DOBROGEI DE NORD- o regiune predominant hercinică care cuprinde următoarele unităţi de relief:
- M-ţii Măcin-formaţi în orogeneza hercinică -vf. Greci 467 m
- Pod. Niculiţel- format din curgeri de lavă
- Pod. Babadag- format din calcare
- Dealurile Tulcei şi Depresiune. Nălbant-unde predomină inselbergurile şi pedimentele
b). PODIȘUL DOBROGEI CENTRALE - prezintă altitudini de 350 m , fiind alcătuită predominant din şisturi verzi care au fost cutate în orogeneza baikaliană din Precambrian (Proterozoic). Cuprinde: Pod. Casimcei şi Pod. Istriei
c). PODIȘUL DOBROGEI DE SUD- cuprinde altitudinile cele mai coborâte  150-200 m, fiind o zonă caracteristică de platformă, prezentând un fundament format din calcare peste care s-au depus strate de gresii şi loess. Cuprinde:
- Pod. Carasu –N
- Pod. Oltinei- SV
- Pod. Negru- Vodă Cobadin – S
- Pod Mangaliei –SE

DEALURILE DE VEST

Limite:
N-valea Someşului
E-Carpaţii Occidentali
S-valea Dunării
V- Câmpia de Vest
Relief / Aspecte deosebite:
- Geneza: fundamentul este de tip carpatic, peste care s-au depus depozite sedimentare:
- Geologia: roci sedimentare nisipuri, pietrişuri, argile
- Altitudinea maximă: Mg. Şimleu-597 m
- o regiune discontinuă de tranziţie între Carpaţii Occidentali şi Câmpia de Vest
- altitudinile medii sunt de 300 m
- din loc în loc apar măguri acătuite din roci cristaline sau vulcanice (Mg. Şimleu-597 m, Culmea Codrului-588 m, Dl. Prisnel-651 m
- au aspectul unui piemont neted fragmentat de numeroase văi şi pătrunderile câmpiei sub formă de depresiuni de tip „golf”
- sunt străbătuţi de văi largi cu terase extinse
- se aseamănă după geneză şi evoluţie mai mult cu Pod Getic
- între v. Barcăului şi v. Someşului  se desfăşoară o unitate distinctă-Podişul (Dealurile) Silvaniei (Jugul intracarpatic)ce include:Dealurile Crasnei, Culmea Codrului, Măg. Şimleu,Dealurile Sălajului, Dealul Mare, Dealul Prisnel, Dealul Preluca
- prezintă influenţe oceanice cu umiditate ridicată, iar în S influenţe submediteraneene
- predomină mediul pădurilor de foioase (mai ales gorun) înlocuite în mare parte cu culturi de viţă-de-vie şi livezi

Cuprinde;
- Dealurile Silvaniei - între Someş şi Barcău: Dealurile Crasnei, Culmea Codrului, Măg. Şimleu,Dealurile Sălajului, Dealul Mare, Dealul Prisnel, Dealul Preluca
- Dealurile Crişanei – între Barcău şi Mureş -ce cuprind:
 Dl. Oradei-Barcău-Crişul Repede
 Dl.Ghepişului-Cr. Repede-Cr. Negru
 Dl. (Piemontul) Codru Moma- Cr. Negru -Cr. Alb
Între Cr. Alb şi Mureş dealurile lipsesc
- Dealurile Banatului-între Mureş şi Dunăre-cuprind
 Dl Lipovei-Mureş –Bega
 Dl. Poiana Ruscă  (Lugojului)-Bega –Timiş
 Dl. Buziaşului (Pogănişului)-la N de M-ţii Banatului
 Dl. Tirolului (Dognecei)-la V de M-ţii Banatului

Profesor Geografie - Scoala Gimnaziala Nr. 4 Suceava

prof. dr. Nistor Bogdan